Licență I
Specializarea Filosofie
Facultatea de Științe Sociale
Facultatea de Științe Sociale
Universitatea din Craiova
Programul de traduceri al CCSDD pentru studenți și masteranzi.
Programul de traduceri al CCSDD pentru studenți și masteranzi.
Spune „ filosof” și cei mai mulți dintre oameni își vor imagina un bust al lui Socrate, texte obscure sau tête-à-têtes intelectuale, toate aflate departe de problemele obișnuite ale vieții reale. Totuși, trei recente probleme atrag atenția asupra unui fapt evident: avem nevoie de filosofi în viața publică – și de un public dispus să îi accepte.
Problema numărul 1. : Rachel Dolezal, o femeie născută din părinți caucazieni, a fost considerată ”albă”, deși ea se consideră o femeie neagră. Cazul ridică o serie de întrebări. Pe baza a ce se stabilește rasa unei persoane? Este rasa o categorie biologică sau este o construcție socială? Dacă este o construcție socială, pe ce se bazează ea? Aceste întrebări ne fac să ne confruntăm cu o serie de probleme de filosofia limbajului despre ceea ce determină sensul unui cuvânt ( ca ”alb” și ”negru”), probleme de filosofia biologiei despre statutul rasei ca o categorie biologică semnificativă ( răspuns scurt: probabil că nu este cazul), probleme legate de de constructivismul social privitor la ceea ce face ca rasa să constituie o construcție socială ( ceva bazat pe istorie și pe tradiție ? o identitate socială? ) și multe, multe altele.
Lista întrebărilor ridicate de filosofie merge mai departe : există o asimetrie morală și politică între o persoană neagră care se consideră albă și o persoană albă care consideră neagră? Este Dolezal ”transrasială„ în același fel în care anumite persoane sunt transexuale, sau există diferențe importante între rasă și sex împreună cu implicațiile lor asupra modului de a gândi în cazul lui Dolezal?
Într-o serioasă discuție despre filosofie desfășurată pe blogul Daily Nous, mai mult de o duzină de filosofi au reflectat asupra acestor probleme. Discuția este surprinzător de accesibilă și cu mult mai puțin sofisticată decât ce putem vedea în mainstream-ul de specialitate.
Problema numarul 2 : Nouă persoane de culoare neagră americane au fost omorâte într-un schimb de focuri în Charleston S.C. , suspectul principal fiind un susținător al ideii superiorității albilor. A fost actul o crimă savărșită din ură rasială? A fost un act de terorism? Poți citi diverse perspective pe internet, pe The Daily Beast, The Washington Post, New York Magazine și multe alte site-uri. Sunt în joc atât probleme penale cât și sociale, politice și morale – exact genul de probleme care ar trebui să beneficieze de analiza atentă pe care filosofii contemporani sunt pregătiți să o ofere. Mai sunt de asemenea probleme de responsabilitate morală. Un prieten al suspectului i-a luat acestuia pistolul, îngrijorat că o să el își urmeze amenintările că ”voi face ceva nebunesc”, dar în final i l-a dat înapoi. Poartă el o responsabilitate pentru împușcături? Statele Unite au eșuat în mod repetat să impună legi care să reglementeze purtarea armelor. Așa cum președintele Obama a declarat :
"La un moment sau altul, noi, ca tară, v-a trebui să ne confruntăm cu faptul că acest tip de violență nu se întâmplă în nicio altă țară avansată din lume. Nu se întâmplă cu acest tip de frecvență în alte locuri. Este în puterea noastră să facem ceva în legătură cu asta."
Purtăm noi, ca votanți responsabilitate pentru împușcături? Poartă politicienii?
Analize ale responsabilităților morale și cauzale apar peste tot în filosofie- în metafizică, etică și filosofie juridică, ca să amintim doar câteva. Filosofia este un bun mijloc pentru a căuta argumente critice ( în loc de reacții pe baza emoților) la probleme ca rasismul, genetica, și violența.
Problema numărul 3 : Papa Francis a făcut o declarație identificând încălzirea globală ca o problemă modială, una care îi va afecta mai ales pe cei săraci. A cerut țărilor dezvoltate să limiteze utilizarea surselor de energie ne-reciclabilă și să ajute alte tări pe calea dezvoltării sustenabile. Așa cum Adam Frank a atras atenția în 13.7- articolul de săptămâna trecută- în ceea ce privește originea încălzirii globale, știința este mai mult sau mai puțin sigură. ” Nu mai este vorba doar despre știința.” scrie el. În loc de asta: ” Un lider al uneia dintre cele mai importante religii a lumii pune în discuție ceva care până acum, în mare măsură, a lipsit: problema valorilor”.
Pune în dezbatere, filosofia - chiar dacă nu o face folosind acest nume. Multe întrebări cad sub responsabilitatea filosofiei, tocmai pentru că sunt legate de valori – nu privesc doar știința, domeniul faptelor. Și în cazul încălzirii globale, nu este în joc nimic altceva decât soarta speciei noastre și a întregii planete.
Ce responsabilitate au bogații față de săraci în atenuarea efectelor încălzirii globale? Ce responsabilitate au țările dezvoltate față de cele sărace? Ce obligații avem noi față de generațiile viitoare? Ce obligații avem față de alte specii? Există o valoare intrisecă a biodiversității?
Răspunsurile la aceste întrebări vor putea îndruma politicile și politica. Sperăm că le vom răspunde judicios - cu reticența, grija și rigoarea ce caracterizează filosofia.
Ca orice disciplină academică, filosofia are la rândul său, specialitățile și sub-specialitățile sale, propriul jargon și disputele sale interne. Recunosc: o parte a filosofiei poate fi obscură, cel puțin pentru neinițiați. În plus, este adevărat, o bună parte a filosofilor își petrec timpul în cercurile proprii ale specializării lor ( la fel cum o fac și oamenii de știință și orice alți specialiști), departe de fluxul 24/24 al stirilor și noutăților vieții cotidiene .( Jonathan Jenkins, un filosof care lucrează la o carte despre cunoaștere și cunoștințe, a făcut o glumă pe Twitter săptămâna trecută: "Mă tot gândesc accidental la lume, în loc să mă concentrez, așa cum îmi doresc, asupra semanticii cunoștințelor ”)
Avem nevoie de filosofi care să fie implicați în viața publică, numai că asta necesită ceva inclusiv din partea publicului: o mai bună apreciere pentru ceea ce fac filosofii contemporani și pentru cum pot aceștia să contribuie la viața publică.
Când o problemă afectează economia, ne îndreptăm atenția asupra economiștilor - aceștia sunt citați în reportaje și intervievați live. Când o problemă de politică privește mediul, ne adresămecologiștilor și biologilor. Dar când vine vorba despre genul de probleme cu care ne confruntăm zilnic – probleme despre rasă, identitate, moralitate, responsabilitate și altele- noi ne adresă rareori filosofilor. Cred că a venit vremea să o facem.
---------------------------
Tania Lombrozo este un profesor de psihologie la Universitatea din California, Berkeley. Scrie despre psihologie, știința congnitivă și filosofie. Puteți să urmăriți ce face și ce gândește pe Twitter: @TaniaLombrozo
http://www.npr.org/sections/13.7/2015/06/22/416368227/why-we-need-philosophers-engaged-in-public-life