traducere de Emanuel Florescu
Licență I
Specializarea Filosofie
Facultatea de Științe Sociale
Facultatea de Științe Sociale
Universitatea din Craiova
Programul de traduceri al CCSDD pentru studenți și masteranzi.
Programul de traduceri al CCSDD pentru studenți și masteranzi.
Scopul celor mai multe traininguri manageriale și de dezvoltare organizatională constă în schimbarea
comportamentului angajatului – a ajuta individul să identifice și să modifice
comportamentele care contravin managementului eficient și să le întărească pe
cele compatibile acestuia. Dar cum rămâne cu convingerile și valorile care
conduc comportamentul?
Avantajele introspecției și ale reflecției asupra formării caracterului și
a convingerilor angajaților se bucură de mai puțină atenție în etapa coaching-ului
decât avantajele schimbării comportamentului propriu-zis . Poate că aceast
lucru nu ar trebui să ne suprindă în dinamica noastră lume de afaceri axată pe
tehnologie, unde exită prea puțin timp pentru a te opri și a gândi, și unde
oamenii vor (și
plătesc pentru asta) rezultate imediate. În ciuda creșterii recunoașterii
beneficiilor unor ”activități de consțiință” (precum yoga și meditația) și a
unui stil introvertit, auto-reflexia asupra problemelor filosofice – precum
valorile, vituțile de caracter și înțelepciunea – este relativ neglijată.
Programele de coaching și de leaderschip includ rareori scopul de a clarifica viziunea
filosofică despre lumea a cuiva. Dar există din ce în ce mai multe dovezi că ar
trebui s-o facă.
Cercetarea neuroștiinței asupra autoreflecției susține această noțiune. Un
studiu recent publicat în BMC Neuroscience
a dezvăluit că o regiune critică a creierului – cortexul circular anterior (CCA) – a fost activată în timpul sarcinilor de auto-reflecție.
CCA-ul este esențial pentru că, așa cum au notat cercetătorii, poate ,,detecta
divergențe între starea curentă și cea dezirabilă”, ,,media integrarea și evaluarea informațiilor
emoționale, motivaționale și cognitive” și ,,adapta atenția.” Activând CCA-ul
prin intermediul auto-reflecției poate promova, , cu alte cuvinte, succesul în afaceri, ajutântu-i pe lideri să-și identifice valorile
și obiectivele lor strategice, să sintetizeze informația pentru a atinge acele
obiective și a pune in aplicare planuri solide
de acțiune.
În mod clar, cea mai mare parte a autoreflecției nu se produce într-un
mediul de laborator, ea trebuind să fie adaptată la șirul - C și la alte
situații de lucru. Un mod incitant de a face asta într-o manieră concentrată și
intensă se face pe calea ,,consilierii filosofice.” Fiind o mișcare internațională în creștere, consilierea
filosofică este numită ,,terapie pentru cei sănătoși”, pentru că ajută indivizi
raționali și sănătoși mintali să-și clarifice viziunile despre lume și
scopurile în fața provocărilor și schimbărilor. Consilierii filosofici și
clienții lor se angajează în conversații structurate care vizează autoreflectarea
asupra propriilor valori și scopuri. Apelarea la filosofii antici ai
tradițiilor estice și vestice (de la Socrate la Confucius), ca și la filosofii contemporani,
sprijină dezvoltarea propriilor concepții
personale despre lume și le dă putere să-și atingă aspirațiile și idealurile
lor umane cele mai înalte.
Să luăm în considerare un CEO care își înjosește colegii cu privirea,
întrerupându-i și devalorizându-le astfel rolurile lor instituţionale. El înfruntă acum o provocare
etică spinoasă pentru companie, care ar putea afecta poziția sa financiară și
reputația. CEO nu mai are cui să se adrese
pentru a discuta dilema, pentru că s-a înstrăinat de echipa executivă.
Consilierea filosofică l-ar putea ajuta să-și restrângă purtările respingătoare
și să-și amelioreze ,,nivelul de pozitivitate ” facilitându-i auto-reflecția
asupra propriului caracter și a valorilor sale. Un client CEO aflat într-o astfel de situație
a constatat că reflexia asupra învățăturilor unui filosof antic (Socrate) și ale
unui filosof din secolul 20 (Habermas) i+a permis să dezvolte un proces consolidat de dialog,
consens și „raționalitate comunicativă“ cu echipa sa de conducere. Raționamentul filosofic, asociat cu schimbarile pozitive de comportament
i-au permis să conducă intreprinderea de-alungul unei grele şi confuze perioade.
Auto-reflecția filosofică este esențială în momentele dificile
ale carierei, atunci când liderul se confruntă cu provocare serioasă, cu o
dilemă sau o criză. Cum pot liderii să
beneficieze de acest gen de auto-reflecție fără să intre în mod necesar într-un
angajament formal cu un consilier filosofic? Ei trebuie mai întâi să ia o pauză și să-și contemple
valorile lor fundamentale. Operele unei game de filosofi (femei și bărbați din mai multe tradiții culturale) pot
ajuta. Ca un exemplu, eu adesea îmi sugestionez ,,sănătatea” mnezică recurgând la întrebări cheie puse de filosofi
occidentali proeminenți: Socrate, Aristotel, Nietzsche și Existențialiștii.
Socrate: ,,Care este cea mai dificilă întrebare pe care cineva mi-ar
putea-o pune despre abordarea mea curentă?”
Aristotel: ,,Care virtuți de caracter sunt cele mai importante pentru
mine și cum le voi manifesta?”
Nietzsche: ,,Cum îmi voi dirija ,,voința mea de putere,”
cum voi gestiona propriul interes și cum voi acționa în concordanță cu valorile
pe care le-am ales?”
Existențialiștii (Sartre): ,,Cum îmi voi asuma întreaga
responsabilitate pentru alegerile mele și pentru rezultatele la care conduc?”
Acesta nu este un exercițiu academic, dar ar trebui să aibă
,,valoare monetară” în lumea reală. Reflectând serios la aceste întrebări,
CEO a descoperit un format structurat prin care să rezolve dilema financiară și
etică existentă în firma sa. El a realizat că a descoperit ,,respectul pentru
alții” și ,,modestia” printre valorile lui de bază și printre virtuțile
sale dezirabile, ceea ce l-a determinat
să-și restrângă comportamentele degradante și să poarte discuții fructuoase cu
echipa sa despre etapele următoare. În cele din urmă, acest lucru a produs un
consens și o decizie motivată. Asumându-și responsabilitatea de-a reflecta
asupra valorilor și alegerilor sale în ceea ce privește maniera de a colabora, CEO
a transformat complet situația și și-a întărit rolul de conducător.
Ca si activitățile
de ,,introspecție”, auto-reflecția solicită timp și efort. Dar nu necesită o stopare
intenționată a gândirii. În schimb, îi cere liderului să reflecteze în mod
riguros la chestiuni filosofice profunde precum valoarea și scopul. Răsplata
auto-reflecției este ceea ce Aristotel a numit phronesis (,,înțelepciunea practică”). Contemplarea valorilor filosofice atemporale
poate alimenta schimbări comportamentale în sensul dezvoltării și al succesului
durabil.
------------------------
David Brendel, MD, PhD este executive coach, specialist in dezvoltarea leadership-ului
și psihiatru stabilit în Boston. Este fondatorul și directorul al Leading Minds Executive Coaching, LLC.
El este de asemenea co-fondatorul al Strategy
of Mind, LLC. Urmăriți-l pe Twitter @DrDavidBrendel
și pe LinkedIn.
Acest articol a apărut în Harvard Business Review: https://hbr.org/2014/09/how-philosophy- makes-you- a-better- leader